Importanţa cercetării pajiştilor           Cele dintai date asupra vegetatiei Romaniei au inceput sa apara la sfarsitul secolului al XIX-lea, in descrierile unor calatori straini. O imagine a vegetatiei tarii reiese si din listele de plante adunate pe teritoriul Romaniei, ca si din hartile geografice, pe care era figurata raspandirea plantelor. In anul 1863, Anton Kerner von Marilaun a publicat o harta floristica a tarilor dunarene, fapt care a contribuit la dezvoltarea ulterioara a cercetarilor fitogeografice. In lunga lista a cercetatorilor care s-au ocupat apoi de flora tarii trebuie amintiti: A. Procopianu- Procopovici care a intocmit prima harta a vegetatiei tarii (1902), apoi D. Brandza și D. Grecescu – intemeietorii botanicii in Romania. La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, botanisti de seama au adus valoaroase contributii mai ales in domeniul floristicii si sistematicii. Studiul vegetatiei pajistii in tara noastra cuprinde 3 etape: prima etapa care cuprinde studiile pana la anul 1900 este reprezentata prin informatii destul de disipate asupra vegetatiei praticole. Perioada 1900-1944 este definita prin studii fitogeografice și fitocenologice mai ample, in care se raspandesc primele observatii cu privire la valoarile furajere a vegetatiei. A treia perioada din 1945 si pana azi este caracterizata prin dezvoltarea cercetarilor geobotanice (fitocenologice și ecologice) in legatura cu necesitatile productiei, prin lucrari care au definit Scoala Romaneasca de Praticultura. Cateva din lucrarile fundamentale aparute in aceasta perioada au impulsionat dezvoltarea cercetarii praticole in cadrul Facultatii de Agricultura din tara sau in cadrul Statiunilor de Cercetare Agricole. Lucrarea lui I. Prodan ”Fanetele si pasunile din Nordul Transilvaniei”, din anul 1948 in care marele botanist descrie cu multe amanunte numeroase asociatii de pajisti sub aspectul floristic si ecologic, dar si aprecieri din punct de vedere agricol. Cea mai importanta lucrare care este efectuata asupra studiului geobotanic și agroproductiv este ”Pasuni si Fanete din R. P. Romania”, care este prima inventariere geobotanica a principalelor asociatii si formatiuni de pajisti existente in tara noastra. La elaborarea acestei vaste lucrari au colaborat prin cercetarile de teren și sinteze un numar de 31 de cadre de inalta competente profesionala din invatamantul superior și cercetare. Studiul pajistilor naturale din diferite zone ale tarii au facut obiectul a numeroase teze de doctorat de inalta valoare stiintifica aducand astfel o importanta contributie la cunoasterea si punerea in valoare a pajistilor din tara noastra. Ca ecosistem, pajistea cu caracteristicile ei generale, in anul 1980 a constituit un studiu foarte documentat de catre profesorul I. Puia. Studiul ecosistemelor de pajisti dupa conceptii moderne a constituit si constituie o preocupare importanta a secolului de ecologia pajistilor din cadrul Insitutului, atat in lucrarile de caracterizare si bonitare a fondului pastoral cat si in fundamentarea stiintifica a tehnologiilor de cultura a pajistilor. ”Pajistile din Carpatii Romaniei” care a aparut in anul 1985, este o lucrarea de analiza care descrie flora, vegetatia si principalele tipuri de pajisti din Carpati cu recomandari de ordin tematic privind masurile de imbunatatire a pajistilor respective. ”Principalele tipuri de pajisti din R. P. Romania” a fost editata in anul 1987, la care a colaborat un larg colectiv de la ICPCP Brasov, aceasta constituie o sinteza a cercetarilor geobotanice, pratologice, pedologice si ecologice efectuate pe o perioada de 60 de ani, din 1936 pana in 1986, pentru stabilirea tipurilor de pajisti.
Primele studii originale privitor la pajisti sub aspectul fitocenologic si economic sunt cele efectuate de I. Safta , considerat pe buna dreptate initiatorul cercetarii pratologice din Romania. Astfel, in vasta sa lucrare”Cercetari geobotanice asupra pasunilor din Transilvania” elaborata pe baza studiilor intreprinse timp de 6 ani (1937-1942)  autorul a cercetat un numar de 800 de pasuni raspandite de la campie si pana in etajul alpin. S-au descris si caracterizat cele mai importante tipuri de pajisti din acest areal. De remarcat ca in acest studiu autorul nu s-a rezumat numai la o descriere floristica foarte detaliata a pajistilor, ci leaga vegetatia acestora de conditiile stationare, facand o clasificare fitosociologica- tipologica și o caracterizare a acestora pentru nevoile productiei.  
The Romanian Society for Grassland
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE PAJIŞTI